Cu o floare nu se face primăvară, dar cu un zâmbet?
Cu un zâmbet se face atâta primăvară încât chiar dacă ţi-ai feri privirea aş gasi-o de fiecare dată când închid ochii.
Mie îmi place Tarkovsky, cred că de la tatăl meu, spuse ea, şi lui îi place. Ne despărţeau trei prăjituri, îşi comandase două, una cu mere şi una cu ciocolată. Eu, să fac o impresie potrivită, un diplomat. Terasa cofetăriei era aproape în stradă şi avea nişte fotolii nu prea confortabile, dintr-o imitaţie de împletitură, ceva de plastic, aveau în schimb pernuţe. Mie Transformers, e cu roboţi, i-am răspuns aducându-mi aminte că mi-a luat cam două săptămâni să văd Călăuza. Eram sigur că nu o să termine nici o prăjitură şi ea ştia asta din clipa în care le-a comandat.
......
Oamenii din faţa mea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu